În punctul central al călătoriei noastre din acest număr, Tulcea, am ales să ne oprim într-un loc unde o călătorie în trecut – pe axa arhitectură-tradiții – este completată de o bogată paletă de evenimente, ateliere și tabere în cadrul cărora artiști contemporani, locali și internaționali oferă prilejul unor interacțiuni semnificative. Întins pe aproximativ 3 hectare la ieșirea către Mahmudia, locul evocat este Muzeul Satului Pescăresc din Tulcea, un prilej plăcut de a descoperi arhitectura vernaculară și nu puține dintre tradițiile Deltei Dunării, după cum am aflat din conversația cu echipa muzeului.

 

Ce ar trebui să știm înainte de a ajunge la Muzeul Satului Pescăresc din Tulcea?

Muzeul Satului Pescăresc din Tulcea este un ansamblu muzeal în aer liber, întins pe aproximativ 3 hectare, care reconstituie, la scară, tipologii de gospodării și moduri de viață specifice Deltei Dunării. Organizarea spațiului urmărește cele trei brațe ale Dunării (Chilia, Sulina și Sfântu Gheorghe), iar gospodăriile reunesc elemente din localități reprezentative precum Mila 23, Crișan, Sfântu Gheorghe, Letea sau Jurilovca.

Construcțiile utilizează materiale tradiționale – lemn, lut, stuf, iar interioarele sunt configurate ca spații locuite, nu ca simple expuneri. Obiectele de uz cotidian, uneltele pescărești și anexele gospodărești reconstruiesc relația directă dintre comunități și mediul natural. Ansamblul este completat de elemente funcționale și simbolice – cherhana, bufet sătesc, biserică, mori de vânt – care conturează logica unui sat deltaic.

Câte ceva despre evenimentele și atelierele de care ne putem bucura la muzeu?

Dincolo de componenta muzeală, spațiul funcționează ca o platformă activă pentru evenimente culturale și comunitare. Pe parcursul anului, găzduiește festivaluri, ateliere și intervenții artistice care aduc împreună tradiția și expresia contemporană. Dintre acestea, festivalurile „Scrumbii de Florii” și „Scrumbii de Rusalii” au devenit repere locale și funcționează, în același timp, ca un model pilot de organizare: un setup logistic complet care permite testarea și dezvoltarea unor formate culturale diverse. Această infrastructură a facilitat extinderea programului de evenimente.

În 2026, Muzeul Satului Pescăresc devine gazda unei noi inițiative: „Seawolves Delta Fest”, un festival care aduce în același spațiu zona muzicii rock, cultura moto și intervenții artistice contemporane, într-un format adaptat specificului Deltei și cu accent pe responsabilitate față de mediu. În completarea acestor evenimente, infrastructura este extinsă punctual, inclusiv prin amenajarea temporară a unei zone de campare, ceea ce permite diversificarea tipologiilor de public și a duratei de ședere. Ansamblul include și o componentă gastronomică, printr-un restaurant cu preparate specifice zonei, care completează experiența vizitatorilor și întărește legătura dintre patrimoniu și cultura culinară locală.

Dimensiunea participativă a muzeului este consolidată prin dezvoltarea unui atelier permanent de marangozerie, realizat în parteneriat cu Asociația „Nod în Papură” și coordonat de Alex Onofrei. Spațiul funcționează ca atelier deschis, în care vizitatorii pot asista și participa efectiv la procesele de construcție a unei lotci – un demers de recuperare a unui meșteșug aflat în declin, dar esențial pentru identitatea Deltei. Programul include workshopuri pentru copii și public larg, precum și extinderea către alte meșteșuguri conexe, cu obiectivul de a transforma muzeul într-un hub activ de practici tradiționale.

Un alt palier important este cel al rezidențelor și taberelor de creație. Tabăra de sculptură și pictură DeltArt Camp va ajunge în 2026 la a treia ediție, iar fiecare intervenție a contribuit direct la îmbogățirea patrimoniului muzeului. Lucrările realizate rămân integrate în ansamblu, nu ca elemente separate de expunere, ci ca parte a peisajului construit: sculpturile în piatră de Bașchioi sunt amplasate printre gospodării, completând discret țesutul satului și introducând o dimensiune contemporană în lectura spațiului tradițional.

De la începutul lunii iunie, spațiul denumit „cherhana” va găzdui expoziția și performance-ul „An accidental forever”, semnat de Theo Pelmuș și Kristin Snowbird. Theo Pelmuș, artist vizual originar din Tulcea, stabilit în Canada, și Kristin Snowbird, fotografă și cineastă canadiană cu rădăcini în comunitățile indigene Ojibwe/Cree, propun un dialog între tehnologii contemporane și tradiții culturale, explorând dansuri, limbaje, vestimentații și ritualuri precreștine din patrimoniul românesc și nord-american. Intervenția se înscrie în direcția muzeului de a integra producția artistică actuală în contextul patrimoniului local.

Ce alte inițiative se află în pregătire pentru următoarea perioadă?

Muzeul este parte dintr-o direcție mai amplă de valorizare a peisajului periurban, prin conexiunea cu zona umedă Zaghen – o minideltă de aproximativ 300 de hectare, structurată în insule și canale și caracterizată de o biodiversitate bogată, în special avifaună. Arealul este inclus într-un proiect pilot de reconversie ecologică derulat în cadrul programului european RESTORIVER, iar redeschiderea controlată către public este avută în vedere ca direcție complementară, într-un model de turism responsabil. Intervențiile din această minideltă vor viza dezvoltarea unor experiențe de tip slow tourism: birdwatching, plimbări cu bărci tradiționale sau caiace pe trasee prestabilite, puncte de observație pentru faună, trasee de bicicletă și circuite pietonale, precum și realizarea unor podețe de legătură între insule. Întregul concept va urmări integrarea conservării biodiversității cu accesul public și componenta educațională.

În acest context, Muzeul Satului Pescăresc funcționează ca un punct de interfață între oraș, Deltă și comunitate – un loc în care patrimoniul este activat prin evenimente, educație și noi forme de utilizare a peisajului. Participarea la Noaptea Muzeelor la Sate marchează deschiderea către un public mai larg, direcție pe care echipa își propune să o dezvolte în continuare. Muzeul este inclus în finala competiției „Destinația Anului 2026”, la categoria „Tărâmul Cunoașterii”, confirmând rolul său în circuitul cultural și turistic național.