Palatul Dacia-România. Fațada principală. Foto: Concelex

 

Într-o piață a construcțiilor aflată într-un moment de efervescență, cu autostrăzi, spitale regionale și linii de metrou în execuție simultană, Concelex și-a construit, în peste trei decenii de activitate, un profil distinct: cel al unui antreprenor general capabil să treacă de la turnul de răcire al unei termocentrale la restaurarea unui palat de secol XIX.

Compania a fost fondată în 1994, ca afacere de familie, de inginerul constructor Daniel Pițurlea și a devenit unul dintre cei mai mari constructori din România: în top 5 al pieței, cu peste 1 300 de angajați și 2 500 de parteneri și subcontractori integrați, coordonați de un nucleu tehnic de peste 250 de ingineri, cu o vârstă medie de aproximativ 40 de ani. În 2025, compania a avut simultan peste 300 de șantiere active – număr-record în istoria sa – și gestionează în prezent peste 100 de șantiere în toată țara. În același an, cifra de afaceri a ajuns la 1,4 miliarde de lei, în creștere cu 17%, iar profitul net a urcat cu 33%, la 202 milioane de lei.

Activitatea Concelex este structurată pe trei piloni: energie – cu lucrări complexe în infrastructura nucleară, la centrala de la Cernavodă, și în cea convențională; clădiri – spitale, aeroporturi, stadioane, școli, campusuri, consolidări de edificii de patrimoniu; și infrastructură de transport – drumuri, poduri, rețeaua de metrou. Cu peste 1 000 de proiecte derulate, portofoliul companiei include 15 spitale și centre de recuperare, 5 obiective energetice de importanță critică, 3 aeroporturi internaționale, peste 100 de campusuri, școli și grădinițe, două stadioane de fotbal și mai multe arene sportive și bazine.

Un capitol aparte al acestui portofoliu, cu miză culturală și tehnică ridicată, îl reprezintă restaurarea clădirilor de patrimoniu – intervenții care cer, alături de forța de execuție, o relație atentă cu istoria, cu memoria locului, precum și cu echipe multidisciplinare de arhitecți și restauratori.

Palatul Dacia-România, viitoarea Pinacotecă a Municipiului București. Vedere din foaier. Foto: Concelex

 

Pinacoteca Municipiului București: un mult așteptat reper al orașului

Proiectul-far al acestui segment este, fără îndoială, restaurarea Palatului Dacia-România, cunoscut acum drept Pinacoteca Municipiului București, în inima Lipscanilor. Construit în anii 1880 ca sediu al Societății de Asigurare Dacia-România, imobilul a trecut prin mai multe funcțiuni – palat bancar (pentru diferite bănci ale vremii), iar în perioada comunistă, o vreme sediu al Conservatorului de muzică și artă dramatică, restaurant sau chiar magazin de încălțăminte și marochinărie –, înainte de a trece, în 2013, în administrarea Muzeului Municipiului București pentru amenajarea Pinacotecii.

Ca parte integrantă a Secţiei de Artă a muzeului, Pinacoteca şi-a sporit continuu patrimoniul, acesta fiind constituit astăzi din 2 543 lucrări de pictură românească şi europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 lucrări de artă decorativă şi 2 425 lucrări de grafică. Odată finalizat amplul proiect Concelex de consolidare și restaurare a clădirii, întreg acest patrimoniu excepțional va putea fi valorificat, admirat și prezentat lumii întregi așa cum merită.

Clădirea e considerată una dintre cele mai spectaculoase și impunătoare din centrul istoric, construită într-un stil eclectic academic, de factură central-europeană (austro-germană), specific palatelor bancare și de asigurări ridicate în Bucureștiul belle époque. Fațadele sunt marcate de un portal monumental pe trei niveluri, încadrat de coloane și basoreliefuri, în timp ce ferestrele etajelor superioare sunt înscrise în ancadramente decorative. Fațada păstrează, de asemenea, un ansamblu de sculpturi alegorice reprezentând Justiția, Comerțul, Industria și Agricultura – o iconografie tipică arhitecturii financiare de la 1900, ce amintește de destinația inițială a palatului. Printre spațiile valoroase de la interior, bine păstrate încă, se remarcă foaierul, împreună cu cupola sa ornamentată cu motive geometrice în stuc policrom. Feroneria de epocă, vitraliile și picturile murale completează personalitatea unui decor interior luxuriant și expresiv.

Cu un regim de înălțime S+P+2E și o configurație particulară – plan triunghiular, colț rotunjit spre
strada Smârdan, fronturi continue spre Lipscani și Stavropoleos –, clădirea este alipită Sucursalei Băncii Naționale a României și face parte din ansamblul istoric protejat al zonei. Încadrată în categoria imobilelor cu risc seismic și administrată de AMCCRS, ea intră acum într-un masiv proces de consolidare structurală a fundațiilor, pereților și planșeelor, restaurare a fațadelor și a detaliilor decorative, refacere a componentelor artistice și modernizare completă a instalațiilor – de la sistemele de încălzire și ventilație la detecția și stingerea incendiilor.

Despre complexitatea acestui proiect Cătalin Vișan, Deputy CEO – Operations, Concelex, afirmă: „În cazul Palatului Dacia-România, soluțiile trebuie implementate astfel încât să crească semnificativ siguranța seismică și performanța energetică, păstrând în același timp elementele arhitecturale definitorii. Zona dens construită și specificul imobilului impun o organizare de șantier atentă și o coordonare precisă între specialități.”

Lucrările, aflate acum în faza de organizare de șantier, se vor desfășura pe parcursul a 36 de luni, la finalul cărora palatul își va recăpăta strălucirea și va intra în circuitul cultural al Capitalei.

Detalii din Palatul Dacia-România. Foto: Concelex

 

Schitu Măgureanu 1: o viață nouă pentru Teatrul Bulandra

La intersecția Bulevardului Schitu Măgureanu cu Calea Plevnei, în zona protejată Cișmigiu, se află clădirea ridicată începând din 1926 ca Palat al Ligii pentru Unitatea Culturală a Românilor, devenită apoi, între 1950 și 1977, sediul Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, iar astăzi casa îndrăgitului Teatru Bulandra (dar și a unor spații ale Universității din București). Ansamblul, ridicat în patru tronsoane și încadrat în clasa I de risc seismic, se desfășoară pe o suprafață de peste 11 800 mp.

Contractul, obținut recent de Concelex și în valoare de 98,6 milioane de lei (finanțat în proporție de aproximativ 90% prin Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic Ridicat), prevede consolidare structurală și seismică, restaurarea elementelor arhitecturale și artistice, modernizarea instalațiilor, soluții de siguranță la incendiu, termo- și hidroizolații, înlocuirea tâmplăriei și îmbunătățirea terenului de fundare. Proiectul este derulat în parteneriat cu AMCCRS și se află acum la faza de organizare de șantier.

„Este un proiect special, nu doar prin complexitatea tehnică, ci și prin relevanța arhitecturală și culturală a clădirii – pentru studenți, profesori, actori, iubitori de teatru și comunitatea bucureșteană, în ansamblul său. Misiunea noastră este să o aducem la standarde moderne de siguranță și eficiență energetică, menținându-i identitatea. Experiența Concelex în soluții integrate, precum și în lucrări similare, ne oferă instrumentele necesare pentru a gestiona un proiect de această anvergură”, declară Cătălin Vișan, Deputy CEO – Operations, Concelex.

Palatul Administrativ Bacău, proaspăt restaurat. Foto: Vlad Pătru

 

Palatul Administrativ Bacău: redarea identității unui monument istoric

Ridicat între 1886 și 1890 după planurile arhitectului Paul Petricu și extins substanțial în 1931-1935 de
G. M. Cantacuzino, Palatul Administrativ din Bacău – monument istoric de clasă A – a suferit de-a lungul timpului avarii, mai ales după seismul din 1977, dar și alte intervenții care au afectat coerența arhitecturală a ansamblului. În asociere cu Quadratum Architecture, Concelex a derulat din 2022 și a finalizat în această vară un proces amplu de documentare (scanare 3D, testări nedistructive) și restaurare: armarea zidăriilor cu plase din fibră de sticlă și mortare pe bază de var hidraulic, restaurarea componentelor din piatră și stucatură, refacerea integrală a instalațiilor și creșterea eficienței energetice – totul cu respectarea strictă a caracterului arhitectural original.

Palatul Administrativ Bacău. Foto: Vlad Pătru

 

Agenția BNR Galați: istoria unei bănci, redescoperită

Format din două corpuri, dintre care cel mai vechi este monument istoric, sediul BNR din Galați a fost ridicat în 1885-1886 după planurile arhitectului francez Albert Galeron – autorul Ateneului Român și al Palatului BNR din București –, șantierul local fiind supravegheat de arhitectul Nicolae Cerkez. Deschisă în 1881 ca una dintre primele patru sucursale ale Băncii Naționale, clădirea a primit un etaj suplimentar în 1928, a fost naționalizată în 1948, păstrându-și funcția bancară, și a mai fost extinsă în 1961-1962.

Lucrările Concelex, acum finalizate, au vizat înlocuirea tâmplăriei și termoizolarea, desființarea scării centrale în favoarea celor două case de scări istorice, reamenajarea holului central ca spațiu expozițional, refacerea luminatorului central, restaurarea punctuală a ipsoseriilor decorative – cu păstrarea vitrajului securizat interior – și refacerea tencuielilor și pardoselilor.

Agenția BNR Galați. Foto: Concelex

 

ASE – Clădirea „Mihai Eminescu”: patrimoniul universitar, la standarde contemporane

Deși nu este o clădire istorică, corpul „Mihai Eminescu” al Academiei de Studii Economice, finalizat inițial în 1968, este unul dintre edificiile emblematice ale spațiului universitar bucureștean. Intervenția Concelex, încheiată în toamna anului 2025, a acoperit o suprafață de peste 14 000 mp și a inclus consolidarea structurală, reabilitarea completă și reconfigurarea funcțională, alături de o dotare tehnologică amplă – peste 700 de calculatoare, 88 de videoproiectoare și table interactive, sisteme audio și panouri electronice –, rezultând un spațiu academic modern, cu amfiteatre, laboratoare și centre de cercetare.

Academia de Studii Economice din București, corpul „Mihai Eminescu”. Foto: Concelex

 

Un fir comun

De la un palat bancar belle époque la o clădire universitară de anii ’60, cele cinci proiecte ilustrează un tipar comun: consolidarea seismică nu e doar o urgență funcțională ce poate fi rezolvată prin gesturi izolate, ci se află în strâns dialog cu contextul, cu moștenirea urbană, cu memoria culturală, cu diverse limbaje arhitecturale și povești ale locului. Toate aceste proiecte derulate de Concelex presupun o documentare riguroasă, o restaurare atentă la detalii și la specificitatea istorică, completate de dimensiunea tehnologică a unei modernizări adaptate de asemenea contextului, astfel încât clădiri valoroase, de diferite tipologii, să-și recapete sensul, vitalitatea și funcțiile culturale, educaționale sau instituționale, pentru multe generații de-acum înainte. În fond, aceasta e și filosofia care a ghidat Concelex încă de la înființare: o construcție bine făcută rezistă, indiferent de anul în care a fost ridicată.

Academia de Studii Economice din București, corpul „Mihai Eminescu”. Foto: Concelex