De la o geantă tricotată fără cusături (o tehnică extrem de dificil de prelucrat) la o revistă care a definit cultura urbană japoneză, cinci descoperiri despre felul în care designul, meșteșugul și cultura vizuală se întâlnesc în obiectele cotidiene.
Între 16 și 25 octombrie, OTOTO Japanese Fest – Craft & Culture a adus la București o selecție de branduri și producători japonezi, alături de ateliere, degustări și întâlniri dedicate culturii contemporane a Japoniei. Dincolo de ceai, gastronomie și obiecte de design vestimentar sau casnic, festivalul a oferit ocazia de a observa o relație interesantă între tradiție și inovație atât de caracteristică în cultura japoneză, și a adus mai aproape de vest un univers insular, distant și extrem de valoros.
Din toate, vă arăt ce-am luat cu mine acasă și la ce-mi vor folosi în viața de zi cu zi.
- O geantă care își schimbă forma: FUTO by KINTO
La prima vedere, este o geantă simplă din tricot elastic, aproape lipsită de structură. În realitate, FUTO Sling Bag NL este rezultatul unui proces de fabricație. FUTO este linia de produse textile dezvoltată de KINTO, brandul japonez cunoscut mai ales pentru obiectele de masă, ceai și cafea. Geanta este produsă într-o fabrică din Nagano, specializată în tricotaje, prin tehnologia WholeGarment: un procedeu care permite realizarea întregului obiect dintr-o singură structură tricotată, fără cusături și fără pierderile de material. Are un buzunar interior integrat în aceeași structură, care funcționează inclusiv ca o clapetă care protejează deschiderea. Mi-a plăcut cel mai mult faptul că designul rezultă din posibilitățile materialului și tehnologiei, și că ele dictează și felul în care arată și se comportă produsul.
- Caietele KASHIKO
Cultura papetăriei este extrem de dezvoltată în Japonia, unde putem descoperi extrem de multe tipuri de hârtie craft sau industrială, precum și un întreg univers de instrumente de scris care fac mult mai special scrisul de mână. Cu cele două caiete Artist Note Book de la KASHIKO plănuiesc să pornesc un jurnal de schițe de idei și desene. Brandul, originar din prefectura Ishikawa, colaborează cu artizani și artiști care lucrează în tradiția ceramicii Kutani. Cele două coperți ilustrează ramuri de cireș înflorit, respectiv flori de glicină și o rândunică, motive asociate schimbărilor de anotimp. Ilustrațiile aparțin artistelor Yukika Shibata și Satomi Kawada.
- Trei linguri și trei scopuri diferite
Obiecte mici și oarecum indistincte, fiecare răspunde unui scop precis.
Lingura de porțelan este apropiată de tipul japonez renge, folosită pentru ramen (am o rețetă bună de supă kimchi udon pe care o fac des în perioada rece). Numele renge face trimitere la floarea de lotus, a cărei petală este evocată de forma lingurii.
Lingura din bambus este un chashaku, folosită pentru a transfera și porționa ceaiul matcha sub formă de pudră. Forma ei este redusă la esențial: o tijă subțire curbată la capăt, suficientă pentru a prelua cantitatea necesară de ceai. Chashaku este unul dintre instrumentele ceremoniei japoneze a ceaiului, chanoyu, în care materialul, succesiunea gesturilor și modul de manipulare a obiectelor au o importanță aparte.
Cupa din oțel inoxidabil aparține colecției LEAVES TO TEA de la KINTO. Spre deosebire de chashaku, este destinată frunzelor de ceai, și completează ceainicul de la același brand pe care deja îl aveam acasă
- POPEYE, revista care a inventat un anumit mod de a locui orașul
Fondată în 1976 de editura Magazine House, POPEYE este una dintre publicațiile importante ale culturii urbane japoneze. Încă de la apariție, revista și-a asumat subtitlul Magazine for City Boys, care ilustrează un anumit tip de curiozitate față de oraș. Revista construiește un imaginar al vieții urbane: cum te îmbraci, ce citești, unde îți petreci timpul și ce fel de lucruri alegi să păstrezi în jurul tău.
Inițial influențată de cultura americană, în special de stilul de viață californian, a devenit, în timp, un reper pentru felul în care Japonia interpretează și reconfigurează tendințele internaționale. Astăzi, influența circulă și în direcția inversă: POPEYE este urmărită în afara Japoniei pentru sensibilitatea sa editorială și pentru perspectiva asupra culturii contemporane.
- Etichetele de conserve și o istorie a designului grafic japonez
Ultima descoperire este o carte cu o copertă roz intens, aproape imposibil de ignorat: Made in Japan: A Collection of Canned Food Labels, publicată în 2012 de editura Seigensha, sub coordonarea Japan Canners Association. Mica publicație reunește aproximativ 550 de etichete de conserve japoneze, datând din perioada 1877–sfârșitul anilor 1920, multe dintre ele destinate exportului. Este o arhivă a unui teritoriu de design adesea neglijat: ambalajul comercial, obiect efemer, conceput să atragă atenția, să transmită informații și să identifice un produs.