







O casă de patrimoniu din pitorescul cartier Gràcia al Barcelonei a trecut printr-un sensibil proces de renovare pentru a fi transformată într-o locuință adaptată standardelor contemporane, dar și pentru a putea servi drept platou de filmare pentru producții de film, televiziune și audiovizuale. Intervenția a fost abordată ca un proces de stratificare, în care fiecare element nou construiește pe baza a ceea ce există deja, astfel încât completările par că ar fi aparținut dintotdeauna locului. Materialele, finisajele și detaliile intră în dialog cu memoria casei, consolidându-i caracterul atemporal și permițându-i în același timp, să devină o scenă versatilă unde trecutul și prezentul coexistă, un spațiu în același timp potrivit vieții de zi cu zi și menit să inspire narațiuni variate.
Inițial o modestă locuință rurală, casa a fost achiziționată în secolul 19, înainte de anexarea oficială a Gràciei din 1897, de către o familie înstărită, cu scopul de a-i servi drept refugiu în afara orașului. Pentru a o adapta statutului lor social, proprietarii au extins construcția cu un turn și o rețea de galerii și au împodobit-o cu mulaje și balustrade, transformând-o într-o casă cu o prezență impunătoare. Trecerea timpului și transformările inerente au cruțat casa de soarta vecinătăților. Grădina generoasă, luxuriantă, cu fântâni în stil grotesc (în accepțiunea de secol 19) a rămas neatinsă în spatele zidurilor de piatră și gardului de fier, putând fi consderată acum unul dintre ultimii „plămâni verzi” ai cartierului.
Protejată de verdeață, casa și-a păstrat caracterul intact, în ciuda deteriorării inevitabile și, la data demarării proiectului, conținea încă toate elementele originale, de la mobilier și covoare la decorațiuni precum oglinzi și lămpi. O veritabilă „capsulă a timpului”, potențată de iluminatul natural, grădina și interiorul au servit, de-a lungul vremii, drept decor pentru diverse filmări, tradiție a cărei continuare constituie unul dintre scopurile principale ale renovării.
Tensiunea dintre conservare și transformare a stat la baza fiecărei intervenții din cadrul proiectului. Arhitecții au avut de rezolvat trei cerințe principale: extinderea bucătăriei, crearea unei noi băi și realizarea de noi deschideri care să permită luminii să pătrundă în profunzimea casei. La acestea s-a adăugat o terasă care mediază relația cu grădina, integrată vizual în ansamblu prin folosirea plăcilor ceramice în aceeași nuanță de albastru cu cele existente. În interior, finisajele, mulajele și detaliile originale au fost atent restaurate, iar elementele noi au fost introduse cu precizie chirurgicală.
În bucătărie, dulapurile din lemn vopsit, care ascund acum electrocasnicele moderne, au fost păstrate, asemenea chiuvetei originale din marmură. Pardoseala închisă la culoare a fost reprodusă cu exactitate, iar elementele nou adăugate – hota geometrică, polița și masa din lemn – au fost gândite în așa fel încât să se împletească în mod natural cu existentul. În ceea ce privește baia nou amenajată, ea urmează o linie inspirată de modernismul anilor 1930. Spațiul este definit de pereții albi cu mozaic, pardoseala închisă la culoare și lavoarul din oțel inoxidabil, cu blat din marmură. Elementul central este un duș circular, înconjurat de o perdea perimetrală, care, împreună cu garniturile și oglinzile de epocă, conferă spațiului un caracter teatral.








