igloo 232 / Peisaj. Trei scări / iunie – iulie 2026

Noul număr igloo propune o explorare amplă a practicilor contemporane din arhitectură, design, patrimoniu și peisaj, aducând împreună reflecții teoretice, proiecte relevante și dialoguri care conturează direcțiile actuale ale domeniului.

Dosarul tematic propune o înțelegere a peisajului ca sistem viu, dinamic și relațional, dincolo de simpla sa reprezentare vizuală și pune în valoare relația strânsă pe care peisajul o are cu arhitectura, cu ceea ce este construit. De la scara intimă a grădinii, ajungem la oraș și apoi la scara largă a teritoriului și a infrastructurilor ecologice, într-un sistem organic, interconectat. Sau, într-o altă cheie de decodare, trecând prin arhitectură, urbanism și ecologie, ajungem la o disciplină complexă care pune în evidență moștenirea celorlalte trei, filtrând, în straturi noi, uneori incomplete sau selective (ca orice filtru) mediul în care trăim, aflat într-o continuă transformare. Mai vie – sau mai supusă vieții – decât alte forme de relaționare cu mediul, arhitectura peisajului își găsește sensul chiar în procesul continuu de transformare.

Arhitecții peisagiști au păreri diferite, câteodată vehemente, cu privire la ce este natura și care ar trebui să fie relația dintre ea și proiectare. Ceea ce le leagă este mai degrabă o problemă epistemologică comună: discplina trebuie să știe întotdeauna ce se întâmplă la scara imediat superioară celei la care intervine, dar și la cea imediat inferioară. Proiectantul de grădini care nu înțelege profilul hidrologic al terenului înconjurător, urbanistul care nu știe cum funcționează spațiile verzi ale orașului ca sistem conectat, planificatorul de teritorii care nu se poate adapta la particularitățile unui loc – fiecare dintre ei lucrează cu instrumente incomplete. (Christian Beros)

Dosarul care se deschide cu un eseu de Christian Beros, continuă cu nume importante ale domeniului: pentru Osvaldo Moreno (director al Universității de Arhitectură din cadrul Pontificia Universidad Católica de Chile), peisajul este o infrastructură strategică: gestionează apa, susține biodiversitatea, creează spațiu public și face inteligibile procese teritoriale complexe. Mihai Zotta, director de conservare la Conservation Carpathia, amintește în interviul realizat de Iuliana Dumitru, un lucru esențial: natura nu are nevoie de noi, dar noi depindem de ea. Mary Bowman, de la Gustafson Porter + Bowman, unul dintre cele mai influente birouri de arhitectură peisageră din Marea Britanie, aduce în prim-plan timpul lung al proiectelor urbane. Un parc sau un sit regenerat se evaluează după ani de utilizare și transformare.Dosarul mută accentul de la obiect la proces, de la formă la relație, invitând la o înțelegere mai responsabilă și mai nuanțată a mediului în care intervenim.

Toate aceste voci spun, în cuvinte diferite, același lucru: peisajul este o materie fragilă și vitală, iar lecțiile pe care ni le oferă lucrul cu acesta pot fi calea către o viață mai bună.

SUMAR

Agendă

A FACE. Antropologie, arheologie, artă și arhitectură de Tim Ingold

Iașiul, între promisiunea imaginii și proba spațiului public / Prima ediție a summitului TILIA

Podul Mănăstirii Ursulinelor: intervenție asupra celei mai spectaculoase șarpante baroce

Cea mai amplă expoziție Ștefan Câlția. 19 iunie – 16 august la Sibiu

Franco Raggi: gânduri instabile, moduri nomade de a face

MoBU 2026: „Un târg de artă înseamnă mai mult decât vânzare”

din România

Arhitectură

Locuire stratificată și densificare blândă, la Blaj / Vlad Sebastian Rusu BIA

Ecosistemul rezidențial Colina Park: o arhitectură a coeziunii / arh. Ciprian Rareș Sas în colaborare cu Novartis și Emerald

Astradent – Clinica Andreica: arhitectura medicală între empatie și fluiditate / SAM ideas

Centrul Reformat Noul Mileniu din Timișoara. Arhitectura sacră ca organism viu

Interior

Dialog emoțional între culturi, materiale și culori / OD/ Architects

À côté Bistro, bucătăria adusă la stradă / AÉ02

Piața9 Bakery: lumina și materia în echilibru / Todor Studio

Patrimoniu

„ET IN ARCALIA EGO” I – o remarcabilă restaurare a castelului Bethlen și un bun prilej pentru un discurs asupra stilurilor eclectice de secol XIX / K&K Studio de proiectare

Critică de arhitectură

Cât TIM(p) ISHO AR Avea nevoie? Despre ambiția prea bine temperată – de Șerban Țigănaș

Design

Un univers sculptural durabil în creația lui Tiberiu Cojocaru

Business

Când strategia de business rămâne aproape de concretețea meseriei: HIDRO SALT, un model în domeniul construcțiilor

În dialog

Spațiu pentru timpul lent: linie, desen, peisaj / Vlad Sebastian Rusu – Irina Neacșu

Dosar

Peisaj. Trei scări – de Christian Beros

Grădina, o formă de cunoaștere. Ana Horhat despre ce rămâne după imagine: sol, timp, plante și grijă

„Peisajul e un ecosistem viu” REwildSCAPE și manifestul pentru peisagistica actuală

Dincolo de verde. O discuție cu Mary Bowman

Peisajul ca infrastructură strategică: Osvaldo Moreno

„Pădurea nu are nevoie de noi ca să supraviețuiască.” – interviu cu Mihai Zotta, director de conservare la Conservation Carpathia

Seen City

Mall-uri și bazare

Internațional

Arhitectură

Ungaria arhitecturală: ornament și raționalitate

Straturi și ornamente – Paris Court Hotel, Budapesta / Archikon Architects, KROKI (design interior)

„Destratificarea” și reconfigurarea unui campus universitar / Gereben Marián Architects

Reacție în stare solidă: Facultatea de Științe Farmaceutice din Debrecen / Pyxis Nautica

igloo înCerc

Tulcea. Sub farmecul Deltei Dunării

deStat: Simplitate și echilibru, la 5 Chirpici în Murighiol

deGustat: Străvechi rețete și arome unice la Taverna Le GaFish din Sarichioi

deAflat: Muzică, dichis & gastronomie la festivalul Dichis’n’Blues

deVăzut: Muzeul Satului Pescăresc din Tulcea: epicentrul cultural al Deltei Dunării