
La ediția de anul acesta a UrbanEye Film Festival, igloo recomandă patru filme care explorează arhitectura prin poveștile oamenilor și ale ideilor care au schimbat felul în care locuim și construim: The First Siza, despre începuturile unuia dintre cei mai importanți arhitecți portughezi, Living in a Piece of Furniture, despre universul lui Gerrit Rietveld și relația dintre mobilier, design și spațiul domestic, un film dedicat lui Fernand Pouillon, arhitectul francez a cărui operă amplă, de la locuințe colective la proiecte în Franța și Algeria, merită redescoperită & Poetica spațiului, un film despre arhitectul Vlad Gaivoronschi și despre experiența sa într-o Românie mereu în transformare. Patru perspective diferite asupra arhitecturii moderne, în care biografia, practica profesională și contextul social se întâlnesc.
*
LIVING IN A PIECE OF FURNITURE / LOCUIND ÎNTR-UN OBIECT DE DESIGN (Lex Reitsma, 2024)
Prima locuință pe care arhitectul Gerrit Rietveld a proiectat-o în 1924, împreună cu partenera sa Truus și pentru ea, a fost un experiment îndrăzneț — unul în care Truus avea să trăiască timp șaizeci de ani, în ciuda faptului că această casă specială nu era neapărat și comodă. Deși Rietveld era convins că o casă nu ar trebui să reziste mai mult de cincizeci de ani, locuința a fost restaurată minuțios după moartea lui Truss și implinește în prezent un secol de existență.
Pornind de la un interviu audio acordat de Truus în 1982, filmul explorează opera lui Rietveld și urmărește cum ideile născute în acest prim proiect și-au lăsat amprenta asupra caselor pe care arhitectul le-a proiectat ulterior. Filmul este proiectat împreună cu Oslavia.

*
FERNAND POUILLON, FRANCE’S MOST WANTED ARCHITECT / FERNAND POUILLON, CEL MAI CĂUTAT ARHITECT AL FRANȚEI (Jean-Marie Montangerand, 2023)
Dincolo de viața sa tumultoasă, rămân locuințele sociale iar ansamblurile lui au calități care ar putea rezolva și azi unele dintre problemele marilor cartiere de blocuri.

*
POETICA SPAȚIULUI (Grațian Gâldău, 2026)
De la Timișoara ultimelor decenii de comunism la orașul în schimbare de după 1989, arhitectul Vlad Gaivoronschi traversează mai multe Românii. Aproape cincizeci de ani de arhitectură se adună în desene, locuințe colective, case unifamiliale, clădiri publice și fragmente de oraș, dar mai ales într-un mod de a descifra locurile. Gaivoronschi vorbește despre arhitectură ca despre un “dispozitiv de a privi și reinterpreta orașul”, dar și ca despre un instrument care „face să cânte lumina”. În proiectele sale, memoria, proporția, materia și spațiul intră într-o conversație ce trece firesc de la desen la șantier și de la obiect la oraș.

*
THE FIRST SIZA / ÎNCEPUTURILE LUI SIZA (Sara Nunes, 2025)
The First Siza / Începuturile lui Siza este un documentar despre „Cele Patru Case din Matosinhos”, primul proiect realizat al lui Álvaro Siza, pe când era încă student.
La șaizeci de ani de la finalizarea celor patru case din acest proiect, Siza le revizitează împreună cu primul său client și proprietarul uneia dintre locuințe. Această revedere este o oportunitate de a vorbi despre începuturi: despre cum o lucrare de tinerețe relevă ambiția și preocupările ce vor rămâne prezente pe durata întregii cariere. Prin mărturiile lui Siza, ale locatarilor și ale criticului Francesco Dal Co, documentarul explorează felul în care arhitectura și viețile celor care o locuiesc se împletesc și se modelează reciproc.

Pentru a continua întâlnirea cu universul lui Álvaro Siza dincolo de ecran, vă recomandăm și o incursiune în paginile cărții dedicate arhitectului, acolo unde ideile, desenele și proiectele sale conturează, în timp, o întreagă manieră de a privi și înțelege arhitectura.
„Cred că sensul uceniciei, în arhitectură, este tocmai acela de a-i lărgi cuiva gama de referințe. La început, există întotdeauna o figură carismatică care ne captează atenția în mod deosebit și, în consecință, are o influență decisivă asupra noastră. În plus, școlile de arhitectură tind frecvent spre formalism. Cred că este posibil să identifici referințele unei lucrări, dar este mult mai dificil să faci asta cu proiectele deja mature, deoarece nu există o singură asociere în joc, ci nenumărate. Articularea acestor influențe este un act de creație irepetabil. Un arhitect lucrează prin manipularea memoriei, nu există nicio îndoială, atât conștient, cât și, de cele mai multe ori, subconștient. Cunoașterea, informarea, studierea arhitecților și a istoriei arhitecturii tind, sau ar trebui să tindă, să fie asimilate până când cad în uitarea inconștientului sau a subconștientului.”

*
Dacă vrei să explorezi programul UrbanEye (3-8 noiembrie) dincolo de cele trei recomandări igloo, abonamentele la festival îți oferă ocazia să descoperi mai multe filme și perspective asupra orașului, arhitecturii și felului în care locuim.