fbpx

Stop-cadru pe orașul-palimpsest: imobil lângă Velodrom

ARHITECTURĂ: MELON DESIGN STUDIO TEXT: Anda Zota FOTO: Sabin Prodan

Discret, sensibil, subtil – imobilul din strada Turbinei se așază cu o prezență aproape diafană pe terenul din cartierul Floreasca, păstrând o coerentă relație între interior și exterior și priveliști privilegiate către Velodromul Dinamo.

Istoria cartierului Floreasca este una recentă – pornește la început de secol XX (când orașul a început să se extindă spre periferii) și se dezvoltă sub influența unei puternici presiuni imobiliare pentru construirea unui număr mare de locuințe. Sub semnul unei dezvoltări urbanistice controlate, a unui plan început în 1910 de arh. Ion Traianescu (care a proiectat ansamblul de locuințe individuale în „parcelarea Floreasca” construite de Societatea Comunală de Locuințe Ieftine din București) și continuat până în perioada comunistă, cartierul inițial periferic devine emblematic pentru istoria și arhitectura orașului. Funcțiuni conexe locuirii și proiecte ambițioase de arene sportive și spații de loisir urmau să contureze identitatea națională prin arhitectură și să transforme definitiv orașul interbelic.

O frântură a rămas, totuși, intactă – și devine ceea ce numim azi (alături de Cotroceni) cel mai frumos cartier de locuit din București. Un palimpsest continuu, cartierul e îmbogățit de intervenții recente. La granița dintre orașul interbelic și cel de factură comunistă, pe strada Turbinei, un nou imobil de locuințe colective se bucură de un statut privilegiat: privește deopotrivă către cartierul mărunt, fragmentar, dar și către mega-structura cu identitate comunistă: arena sportivă Dinamo, respectiv Velodromul. Sub influența unui nesfârșit contrast între orașul liniștit și velocitate, dinamism, noua arhitectură își alege o misiune de mediere, așezându-se firesc pe teren.

text2_C86A9654-HDR

Un bloc masiv, paralelipipedic devine rezultatul reglementărilor urbanistice (de altfel singura sau cea mai limpede formulă de abordare a unui teren de dimensiuni reduse), pe care arhitecții îl sculptează prin retrageri succesive pentru a forma terase și logii ce fragmentează prezența noii arhitecturi. Dacă frontul stradal și lateralele volumului au fost definite de retragerile reglementate, partea din spate se deschide complet către Velodrom pe toată lungimea prin terase generoase care permit o panoramă neobstrucționată a orașului. Pergole și riflaje metalice fine și placări de lemn îmbogățesc fațada discretă, în timp ce vitrajele generoase descompun volumul compact și oferă, din stradă, o dimensiune locuirii interioare. Cele 7 apartamente diferă ca planimetrie și suprafață, dar împărtășesc o viziune comună asupra locuirii – o mediere sensibilă și firească între interior și exterior. 

PROIECT: Imobil Turbinei 25-27; AMPLASAMENT: str. Turbinei nr. 25-27, București; REGIM DE ÎNĂLȚIME: S+P+2E+3ER; SUPRAFAȚA TERENULUI: 559 mp; SUPRAFAȚA CONSTRUITĂ DESFĂȘURATĂ: 876 mp;ARHITECTURĂ: Melon Design Studio (arh. George Postelnicu, arh. Oana Postelnicu); STRUCTURĂ: Ideea Proiect Consulting (ing. Romulus Turbatu); INSTALAȚII: VDB Dynasty (ing. Bogdan Ioniță); FINALIZAT: 2023

 

Articol publicat în igloo #220 / Reviste experimentale de arhitectură / iunie-iulie 2024

 

Coșul de cumpărături0
Nu exista produse în coș
Continuă cumpărăturile
0