Care este acel raison d’être al Europa Nostra?

Europa Nostra susține vocile societății civile în fața factorilor de decizie europeni. Sarcina noastră este de a aduce împreună toate aceste voci și de a pleda pentru a prioritiza patrimoniul cultural în cadrul politicilor Uniunii Europene. Acum 30 de ani, nu exista nicio politică sau acțiune pentru patrimoniu. De asemenea, datorită muncii Europa Nostra – și m-am dedicat mult acestei sarcini, putem spune că există un început de strategie pentru prioritizarea programelor culturale și de patrimoniu.

Cu toate acestea, suntem încă departe de locul în care credem că ar trebui să fim. Dacă ar fi să spunem ce definește Europa, este patrimoniul nostru cultural. Este mult mai mult decât o piață, mult mai mult decât o alianță militară sau un set de reglementări. Este acea cultură și istorie extraordinară pe care o împărtășim și se reflectă în patrimoniul nostru cultural. Acesta se manifestă în toate diversitățile sale, dar și în unitatea sa, pentru că spune povestea noastră comună.

Există și o dimensiune politică a muncii noastre. Pledăm pentru organizațiile de patrimoniu locale și organizațiile societății civile. Ele sunt cele care se află în prima linie a luptei. Noi venim ca sprijin, deoarece credem în solidaritatea europeană. De aceea, de exemplu, avem programul „Șapte cele mai periclitate” prin care selectăm în fiecare an șapte situri și încercăm să găsim sprijin și soluții în cadrul membrilor noștri pentru reabilitare.

Și aveți și programul de premii.

Da, prin evenimentul organizat la Ateneul Român. Este modul nostru de a recunoaște atunci când ceva este realizat bine și de a răspândi puterea exemplelor acestor bune practici în toată Europa. O reușită bună e o mare încurajare, iar pentru niciunul dintre aceste proiecte nu a fost ușor. A necesitat oameni vizionari, determinare și, bineînțeles, găsirea unor investitori publici sau privați care să sprijine aceste proiecte.

Dar nu este vorba doar despre bani. Este, în primul rând, despre a avea o idee bună, cunoștințe, și apoi găsirea resurselor pentru a realiza proiecte bune. Acest sprijin pentru excelență, pentru bune practici, face parte din ADN-ul Europa Nostra și din utilitatea sa. Și din nou, în România, există proiecte extraordinare.

Când te uiți la lista premiilor acordate în trecut în România, în fiecare an avem un câștigător român. Am început, de asemenea, să acordăm un premiu de alegere publică. Și tocmai am citit că, dintr-un total de 12, cinci au fost acordate României. De ce? Pentru că românii țin la patrimoniu.

Ce înseamnă munca dumneavoastră ca facilitator între arhitecți și autorități? Și, legat de aceasta, sunt curioasă despre ce strategii politice ar putea România adopta pentru a spori importanța patrimoniului în țară.

În primul rând, este vorba despre căutarea calității, și această problemă este abordată în cadrul summit-ului. Pentru a obține calitate, există parametri care arată cum să investim în clădiri de patrimoniu cultural, fie în Declarația de la Davos, fie în inițiativa New European Bauhaus – care este puțin vagă, dar care totuși transmite mesajul de a construi un mediu mai durabil, mai incluziv.

Președinta Ursula von der Leyen a spus chiar „mai frumos”. Nu s-a mai întâmplat niciodată ca președintele unei instituții a Uniunii Europene să vorbească despre frumusețe ca o valoare. Nu știu dacă și-a dat seama cât de revoluționar a fost. Dar, știți, ceva ce ea a realizat și din ce în ce mai mulți oameni realizează este că transformarea verde și Pactul Verde nu reprezintă doar o transformare tehnologică, ci și una culturală.

Este vorba despre reechilibrarea vieții noastre cu natura și cu planeta noastră, iar patrimoniul cultural ne poate spune multe despre cum putem trăi în mai multă armonie cu planeta. Există atât de multă inteligență ancestrală înrădăcinată în patrimoniul nostru cultural. De aceea, la Europa Nostra, împreună cu multe alte organizații (europene și internaționale), pledăm pentru a pune cultura și patrimoniul în centrul acțiunii climatice, lucru care nu este încă pe deplin înțeles.

România ar putea, ar trebui și cred că va fi un mare ambasador al patrimoniului cultural, deoarece există mult potențial aici pentru o renaștere culturală. Dacă există voință politică pentru a profita la maximum de această situație, utilizând talentele și abilitățile pe care le are această țară, rezultatul va fi revoluționar.

 Avem câțiva noi lideri europeni români…

Într-adevăr. Ursula von der Leyen a anunțat noul membru român al Comisiei Europene. Roxana Mînzatu va fi unul dintre cei cinci vicepreședinți executivi, iar portofoliul său vor fi oamenii, abilitățile și pregătirea, ceea ce înseamnă o investiție uriașă în capitalul uman, care se traduce în creștere în sectorul educației, precum și în cultură, patrimoniu cultural și abilități. O altă misiune a Roxanei este de a promova calitatea locurilor de muncă – acest lucru este fenomenal. Ne vom asigura că îi trimitem concluziile summit-ului.

Bucureștiul este probabil cel mai provocator oraș atunci când vine vorba de patrimoniul cultural.

Înțeleg de ce spui asta – pentru că acum se reconstruiește, renovează și reabilitează mult. Și mai sunt încă multe de făcut. Orașul are nevoie de o strategie locală și națională bună pentru a atrage investitori care să înțeleagă și să țină la clădirile istorice și la caracterul lor special. Ai nevoie de un set de principii, valori, abordări și bune practici pentru a naviga, și datorită summit-ului, cred că putem ajuta.