O alcătuire neobișnuită, o apariție învăluită în mister – iată auspiciile sub care lansăm invitația vizitării și descoperirii uneia dintre cele mai vechi biserici de piatră din Țara Hațegului, Biserica din Densuș. Mai ales că istoria regiunii nu se poate simți și descoperi cu adevărat decât vizitând atât bisericile din piatră cât și siturile istorice Sarmisegetuza Regia și Ulpia Traiana Sarmisegetuza.

Data exactă a apariției a acestei speciale biserici de piatră din satul Densuș care poartă hramul Sfântului Nicolae nu este cunoscută, fiind plasată undeva între secolele XII-XIII sau poate chiar mai devreme. Iar necunoscutul fiind mereu un teren fertil al imaginației și al apariției legendelor, Biserica din Densuș este, cum altfel, înconjurată de nenumărate astfel de istorii. Una dintre cele mai vechi legende locale este că biserica ar fi fost ridicată de „urieși”. Rămânând în zona mitului, o altă poveste spune că în acest loc se afla mausoleul lui Longinus Maximus, un general roman a cărui soție, trecând la creștinism, a pus aici bazele primei biserici de la nord de Dunăre.

Cert și vizibil și astăzi este amalgamul de stiluri și materiale care definește construcția, printre acestea numărându-se cărămida romană, coloane și pietre cu inscripții antice, statui precum leii de pe acoperiș etc. După cum preciza arh. Cristian Brăcăcescu în 2022, într-un text prilejuit de lucrările de consolidare, conservare și restaurare ale bisericii realizate de către ABRAL ART PRODUCT, „ridicat foarte probabil ca paraclis al unei curți cneziale, edificiul a fost ulterior extins, pentru a servi ca biserică parohială. I s-a adăugat mai întâi o galerie pe latura de sud, apoi a fost prelungit spre vest cu un pronaos.

Ambele anexe au fost restaurate în stare de ruină, pentru a lăsa libere fațadele originare. Fresca a fost executată (sau poate refăcută?) în anul 1443, de trei meșteri zugravi cu formații și priceperi diferite. Starostele lor și-a înscris numele, în slavonă, sub fereastra de sud a absidei: A pictat Ștefan… E autorul scenelor din altar (Maica Domnului Platytera, pruncul Isus, sfinți arhierei şi diaconi) și al primelor două registre din naos (sfinți taumaturgi, sfinți militari, martiri și mucenițe)”.

Biserica din Densuș este un caz fericit, care a trecut prin succesive momente de restaurare și întreținere de la momentul declarării sale monument istoric, în 1870. Printre acestea, „în anul 1890, arhitectul Möller István, adept al restaurării stilistice promovate de Viollet-le-Duc, a modificat acoperișul turlei, care se termina la nivelul pinioanelor triunghiulare, adăugându-i un coif piramidal, ca la bisericile din Sântămărie-Orlea și Strei”. Iată, în câteva rânduri, o scurtă privire aruncată complexității acestui lăcaș de cult care merită din plin o călătorie înCerc în jurul Hunedoarei.