Ștefan Bâlici, președintele OAR proaspăt reconfirmat în funcție, a anunțat prioritățile strategice pentru noul mandat (2026-2030): Calitatea mediului construit, adaptarea la noile tehnologii și lărgirea spectrului de practică, inclusiv implicarea arhitecților în gestionarea situațiilor de risc
Ștefan Bâlici, Președintele Ordinului Arhitecților din România începe al doilea mandat, în urma confirmării în funcție de către Conferința Națională din 20-21 iunie. Conferința de presă de azi a inclus prezentarea succintă a bilanțului mandatului precedent și a direcțiilor strategice pentru următorii patru ani. Într-un context marcat de instabilitate politică, blocaje administrative în avizarea lucrărilor și o deteriorare a cadrului economic care a dus la scăderea investițiilor, OAR își adaptează strategia pentru a răspunde cât mai eficient provocărilor din societate.
Apărarea instrumentelor profesiei
Pentru viitorul apropiat, o misiune critică o reprezintă apărarea instrumentelor de care depinde exercitarea misiunii publice a OAR și calitatea actului de arhitectură:
- Reglementarea profesiei (dreptul de semnătură):Se va menține o poziție fermă pentru apărarea pe de o parte a reglementărilor care garantează calitatea actului de proiectare, în fața tendințelor de dereglementare, axate strict pe competitivitate și înlăturarea barierelor administrative și pe de altă parte împotriva ilegalităților și practicilor neloiale.
- Timbrul Arhitecturii:Acest instrument, care a finanțat peste 2600 de proiecte în 20 de ani, trebuie apărat în continuare împotriva unui proiect legislativ care ar inactiva complet sistemul actual de finanțare a culturii arhitecturale și mecanismul OAR. Timbrul servește profesia și creația de specialitate promovându-le și facilitând înțelegerea lor corectă în societate.
Prioritățile pentru noul mandat (2026-2030)
Planul pentru următorii patru ani se concentrează pe extinderea capacităților profesionale și îmbunătățirea cadrului legislativ și administrativ:
- Implementarea noii legislații (CATUC):Odată cu adoptarea preconizată a Codului Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor, va urma o perioadă de revizuire și corelare a actelor normative subsecvente și a normelor tehnice.
- Creșterea calității comenzii publice:Se dorește corectarea modului disfuncțional în care se realizează achizițiile publice, prin înlăturarea barierelor administrative (care afectează birourile mici, 90% profesie), promovarea concursurilor de soluții și recomandarea includerii profesioniștilor în etapele de programare și redactare a temelor de proiectare.
- Reforma în administrația publică:Se vizează redefinirea poziției Arhitectului Șef și a funcționarilor din administrație, pentru a atrage profesioniști care să fie bine remunerați și protejați de ingerințe politice sau presiuni nejustificate.
- Noi competențe pentru arhitecți:Extinderea practicii prin integrarea Inteligenței Artificiale ca instrument de lucru (cu accent pe protejarea drepturilor de autor) și adaptarea proiectării la schimbările climatice (economie circulară, auditare energetică, reducerea consumului de materiale convenționale).
- Gestionarea situațiilor de risc:În baza protocolului cu DSU, arhitecții vor fi pregătiți pentru a fi integrați în Sistemul Național de Gestionare a Situațiilor de Risc (inundații, cutremure, context de război etc). De asemenea, OAR are în vedere mobilizarea arhitecților (ca personal autorizat) în aplicarea mecanismului de evaluare a clădirilor pentru încadrarea în clase de risc seismic și în dezvoltarea unor noi norme de proiectare pentru adăposturi civile sigure.
- Internaționalizarea practicii:Promovarea birourilor românești de arhitectură pe piețele europene, folosind agențiile guvernamentale și rețeaua Consiliului European al Arhitecților.
Realizările mandatului precedent: O bază solidă pentru viitor
Câteva dintre misiunile centrale ale OAR subliniate în cadrul conferinței sunt promovarea calității în construcții, reglementarea profesiei, reprezentarea membrilor și a problematicilor profesiei și participarea la procesul legislativ. Preluarea acestora în activitățile OAR s-a concretizat, în mandatul precedent, în proiecte pe termen mediu și lung ce continuă și în perioada 2026-2030 precum:
- Inițierea elaborării „Politicii de Arhitectură a României” – proiect de interes major mult așteptat de OAR și cu potențial de a influența politicile publice pentru mediul construit – intrat recent în linie dreaptă prin semnarea unui parteneriat cu Ministerul Dezvoltării (mai).
- Consolidarea și promovarea procedurii concursurilor internaționale de soluții, instrumente esențiale pentru generarea unor proiecte de înaltă calitate (cu rezultate concrete precum Turnul Pompierilor, Malurile Someșului, strada Kogălniceanu recepționate recent – proiecte realizate în urma unor concursuri de arhitectură).
- Inițierea platformei de lucru Forumul Tinerilor Arhitecți (peste 40% din membrii OAR au sub 40 de ani) pentru identificarea de soluții la problemele generației viitoare de profesioniști și valorificarea capitalului de energie și creativitate a acesteia.
- Participarea în consorții europene și implicarea cu expertiză în proiecte prin programe precum Erasmus și Europa Creativă (M100, Danube Ruralscapes, Ureherit)
- Încheierea unor parteneriate instituționale strategice cu Ministerul Dezvoltării și cu Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).
- Intensificarea activității de monitorizare și amendare a proceselor legislative (amendamente CATUC și legislația relevantă) inclusiv informarea practicienilor.
- Consolidarea reprezentării internaționale prin Consiliul European al Arhitecților, permițând influențarea legislației europene, cum ar fi Directiva privind performanța energetică a clădirilor.
- Lansarea primului Muzeu de Arhitectură din România, un proiect cu caracter itinerant, menit să accesibilizeze accesul la profesia și cultura de arhitectură pentru publicul larg.
- Modernizarea cadrului intern de reglementare al organizației, inclusiv creșterea capacității organizației (digitalizare, extindere competențe).