„Am avut în vedere un moment T0 pentru comunitatea de design.” Un dialog cu Adela Maria Marius, curatoarea RAD Design
INTERVIU: Diana Badea FOTO: Vlad Pătru, courtesy of Rad Art Fair
Între 16 și 19 mai a avut loc Rad Art Fair, cel mai important eveniment dedicat pieței de artă contemporană din România, la CARO București. O noutate a celei de-a doua ediții a fost secțiunea RAD Design, curatoriată de Adela Maria Marius, fondatoare Epretext, Timișoara. Am stat de vorbă cu Adela despre cum a fost realizat primul eveniment de collectible design din România, despre conceptul expoziției, artiștii invitați, dar și despre așteptări și poezia din spatele evenimentului.
Anul acesta a avut loc inaugurarea RAD Design, o secțiune dedicată obiectelor de design care sfidează noțiunile tradiționale de scop și estetică. Cum s-a desfășurat procesul acestei prime ediții?
A fost un proiect amplu, construit pe parcursul a câteva luni bune, fiind gândit și structurat încât să deschidă pentru România discursul și noțiunea de collectible design. Am pornit împreună cu fondatoarele RAD, Catinca Tăbăcaru și Daniela Pălimariu, prin a construi nu doar o latură nouă pentru târgul de artă, dar și un eveniment complementar pentru ceea ce se întâmplă deja pe scena de design din România. Fiind atente la public, profesioniști, piață, ne-am dat seama că este un moment oportun de a construi tot acest discurs. Pe de altă parte, nu este nevoie doar de o maturizare financiară a pieței, ci și noi, galeriști sau design advisers, trebuie să fim pregătiți să împărtășim, să educăm și să creăm un ecosistem necesar în jurul noțiunii de collectible design.
Am înțeles de la bun început că nu e doar bucurie în a dezvolta această secțiune, ci și responsabilitate. În calitate de curatoare, am făcut selecția de designeri, de obiecte, cât și armonizarea acestora. Am căutat designeri cu o prezență relevantă la târgurile importante din toată lumea, aducând pentru prima oară în România nu doar designeri internaționali, ci și artiști români cum ar fi Crina Arghirescu Rogard sau Șerban Ionescu. Au fost importante parcursul, conceptul, modul lor de a vedea și gândi un obiect, tocmai pentru a deschide acest subiect de functional art, în fond o explorare, o sfidare a tradiționalului. De asemenea, am avut în vedere un moment T0 pentru comunitatea de design, înțelegând importanța de a dezvolta acest proiect atât pe termen scurt, cât și de a imagina și construi relevanță secțiunii pe termen lung.
Tiltul expoziției este foarte poetic, With or without poetry, with or without function, și sugerează întocmai această glisare între formă și funcție, între gratuitatea frumuseții și necesitatea utilității. Spune-ne mai multe despre conceptul expoziției.
Nu puteam găsi un aliat mai potrivit decât poezia – cea mai râvnită dintre arte, un absolut al frumuseții. Pentru mine, un titlu e motorul din spatele evenimentului, acele câteva cuvinte la care te poți întoarce mereu atunci când te rătăcești în selecție. Pentru public, el devine un indiciu pentru înțelegerea expoziției, iar această deschidere a viziunii spre un obiect, de la durabilitate la estetică, trebuie susținută atât de titlu, cât și de discursul expozițional. With or without poetry, with or without function a fost granița selecției de designeri prezenți la RAD Design.
Conceptul a venit, desigur, urmărind și funcționalitatea, care a evoluat de-a lungul istoriei umane în domeniul obiectelor, influențată de nevoile societății și de schimbările culturale. În timp ce utilitatea rămâne relevantă, se pune un accent din ce în ce mai mare pe aspectele simbolice ale obiectelor ca formă de exprimare personală și colectivă.
Ce artiști au fost prezenți în expoziție și cum au fost aleși?
RAD Design își dorește să devină mai mult decât o expoziție de design bine curatoriată. Fiind parte dintr-un târg de artă, această secțiune a jonglat între designeri independenți și prezența galeriilor. Parte din prima ediție au fost Atelier V&F, galeria Brut împreună cu Henry Baumann, Crina Arghirescu Rogard, Paul Coenen, Carsten in der Elst, galeria Epretext împreună cu Radu Abraham, Șerban Ionescu, Pauline Leprince, Sho Ota, Marius Ritiu, Yoon Shun, Galeria Catinca Tăbăcaru împreună cu Shinji Murakami, Thus That, Yohan Viladrich, Galeria Vartai cu Mantas Lesauskas, Studio Guilty și Ward Wijnant.
Toți cei invitați au reprezentat 9 țări, iar o bună parte din aceștia au fost prezenți la unele din cele mai renumite târguri de design din lume, de la Collectible Fair din Copenhaga, la Design Miami. Criteriile la care am ținut au fost balansul dintre funcțiunea și poezia unui obiect, conceptul lucrărilor și relevanța pe piața de design. Au urmat sesiuni pentru a-i cunoaște și momente în care am pășit în atelierele lor, încercând să înțeleg ce ar fi cel mai important pentru ei să prezinte la primul târg de collectible design din România.
Expoziția mi s-a părut, înainte de toate, un dialog autentic, profund în ceea ce privește felul de a vedea obiectele, legătura dintre ele, reușind să schimbe ceva perceptiv în a (re)gândi funcția clasică și imediată pe care o atribuim lucrurilor. Cum ai conceput arhitectura expoziției încât să creezi acest efect?
A devenit esențial după selecția obiectelor ca ele să comunice vizual, estetic și conceptual. Am ales să le văd ca parte dintr-un spațiu comun, ca într-o casă a lor în care acestea nu sunt prezente separat, ci într-un spațiu care le protejează și le oferă armonie. Nu cred că era nevoie doar de obiecte la singular, ci de modul în care acestea comunică între ele, creând acea mișcare a ochiului și a minții în căutare de frumusețe. A contat să fie o expoziție curată, elegantă, cu profunzime și sensibilitate. Țin foarte mult ca obiectele să respire, să aibă locul lor, deci cred într-o aerisire a expozițiilor.
Ce ai fi făcut diferit gândind retrospectiv expoziția?
Ca echipă, e important să ne luăm acest moment de reflecție, să știm care sunt deciziile pe care le-am luat corect, altele poate mai puțin bine. E important să ne dăm spațiu pentru a crește și să ne oferim atât gratitudine pentru ce am creat, cât și un elan de subiectivitate cu care să putem dezvolta mai departe acest proiect. Ediția inaugurală RAD Design, fermă în direcțiile și conceptele sale, are un spațiu de extindere enorm și are nevoie de o comunitate care lucrează împreună, creând ea însăși un spațiu în care să se întâmple aceste colaborări. O ediție inaugurală are o energie aparte încât nu aș schimba nimic la ea, ci aș îmbrățișa învățăturile pentru edițiile următoare.
