La Câmpulung Moldovenesc, cutreierând peisajul rural și urban cu Daniel Miroțoi

27 septembrie 2024

La Câmpulung Moldovenesc, cutreierând peisajul rural și urban cu Daniel Miroțoi

INTERVIU: Manuela Zipiși FOTO: Daniel Miroțoi

Pentru a „sta la povești” despre Bucovina, Daniel Miroțoi ni s-a părut din capul locului una dintre cele mai firești alegeri. Și asta pentru că arhitectul și fotograful stabilit la Câmpulung Moldovenesc ne ajută să întrezărim nu numai frumusețea peisajului bucovinean, ale cărui stări și anotimpuri sunt surprinse de camera sa cu delicată atenție, ci și transformările benefice ale peisajului urban cu impactul de rigoare asupra existenței locuitorilor, și nu numai. Un astfel de exemplu este un proiect finalizat la sfârșitul anului 2023 de către Daniel împreună cu arhitecții Laura Ichim și Tiberiu Ciprian Ungurașu, și anume conversia Vilei Svoracovschi din Câmpulung Moldovenesc în Restaurant Parc. Povestea acestei conversii și impactul său benefic asupra comunității câmpulungenilor se înscrie într-un efort cu bătaie lungă de a întări legătura dintre locuitori și moștenirea lor arhitecturală și de a contribui la potențialul turistic al zonei. Despre toate acestea și unul dintre cele mai recente proiecte ale sale care combină arhitectura, grafica și cercetarea istorică, aflăm de la Daniel Miroțoi din discuția următoare.

Care este, pe scurt, povestea Restaurantului Parc din Câmpulung Moldovenesc?

Clădirea care găzduiește restaurantul este localizată în centrul municipiului Câmpulung Moldovenesc și datează de la începutul secolului al XX-lea. Cu ajutorul fotografiilor istorice, al cărților poștale și al reclamelor din perioada interbelică, am putut să identificăm mai multe etape în cadrul evoluției clădirii. În ghidul turistic, balnear și climatic al județului Câmpulung din anul 1935, am descoperit o reclamă ce face referire la clădire și la proprietarul ei, dr. I. Svoracovschi. La acea vreme, clădirea găzduia o pensiune cunoscută sub numele de „Park”, oferind oaspeților 14 camere confortabile, orientate favorabil și înconjurate de o grădină vastă privată.

Odată cu decretul de naționalizare a imobilelor din 1950, clădirea a fost rechiziționată, grădina privată a fost transformată în parc public, finisajele interioare au fost desfăcute, iar încăperile au fost adaptate noii funcțiuni (Casa Pionierilor). După Revoluție, în clădire a funcționat Clubul Copiilor, iar apoi a fost retrocedată proprietarilor de drept.

În anul 2022, după o perioadă în care a fost închisă, la inițiativa a doi antreprenori locali a început un proces de reabilitare a construcției, ce a presupus schimbarea funcțiunii, dar și punerea în valoare a spațiului verde din fața clădirii. Intervenția s-a rezumat la păstrarea volumetriei originale și la revenirea imaginii din perioada interbelică. Intervențiile noi au fost marcate distinct, pentru a reflecta diferitele etape din evoluția clădirii.

Cum ți se pare că se raportează câmpulungenii și turiștii la noua viață a vilei din perioada austro-ungară? Și care este impactul benefic al unui asemenea proiect de restaurare și conversie în ritmul orașului?

În fața pierderii regretabile a clădirilor de patrimoniu din zonă și împrejurimi, proiectul a fost perceput de către localnici și turiști drept o intervenție valoroasă și benefică pentru oraș. Impactul favorabil al acestui proiect asupra zonei s-a evidențiat prin multiple aspecte: conservarea identității culturale și arhitecturale, îmbunătățirea esteticii și atractivității orașului prin adăugarea unei note de frumusețe și autenticitate în peisajul urban, dar și consolidarea legăturilor identitare dintre locuitorii orașului și moștenirea lor arhitecturală.

De asemenea, un astfel de proiect poate avea impact semnificativ asupra turismului, atrăgând vizitatori interesați de valorile istorice și estetice ale orașului, contribuind astfel la dezvoltarea economică și promovarea culturală a regiunii.

Ce zone ale Bucovinei (natură, fragmente contemporane etc.) ți-au inspirat demersul fotografic al ultimilor ani?

Zonele rurale izolate din aria etnografică a Câmpulungului constituie sursa mea principală de inspirație pentru demersul fotografic. Acolo încă se păstrează vie imaginea autentică a vieții rurale, oferind o fereastră către trecut și o oază de liniște într-o lume dominată de agitație. Este important de precizat că multe dintre aceste zone se confruntă cu provocări serioase, iar identitatea lor este în pericol atât din cauza schimbărilor demografice, sociale și economice, cât și din lipsa unui ghid de bune practici sau a unui regulament local menit să protejeze această imagine a autenticului.

Trei locuri din Bucovina pe care le-ai recomanda cuiva care ajunge în zonă pentru prima oară:

Pentru cei în căutare de liniște și natură: Codrul Secular Slătioara, Tinovul Mare – Poiana Stampei, Lacul Iezer din Sadova.

Pentru pasionații de artă și istorie: Mănăstirea Moldovița, Mănăstirea Sucevița, Muzeul Arta Lemnului din Câmpulung Moldovenesc.

Pentru arhitecți: Uzina de apă din Suceava, Mănăstirea Dragomirna, Turnul lui Vasile Lupu din cadrul Mănăstirii Humorului.

Proiecte în curs (planuri, dorințe etc.):

În prezent mă ocup de un proiect de lungă durată care privește o latură mai puțin cunoscută publicului, și anume cercetarea zonelor de conflict din Primul Război Mondial din arealul Bucovinei. Proiectul se află la intersecția dintre fotografia documentară, arhitectură și grafică, având ca scop principal aducerea la lumină a construcțiilor cu caracter defensiv.

Pentru identificarea acestora mă folosesc de hărți militare, fotografii din perioada respectivă și de date din teren. Această abordare multidisciplinară îmi permite să reconstruiesc și să înțeleg mai bine contextul și impactul conflictului din acea perioadă. Patrimoniul militar asociat acestor zone de conflict ar merita să fie pus în valoare prin amenajarea unor trasee ce ar putea să ofere vizitatorilor oportunitatea de a explora și de a înțelege mai bine evenimentele și implicațiile negative pe care le are războiul asupra lumii.

Cum ai defini Bucovina în trei cuvinte esențiale:

Diversă, primitoare și captivantă.

Interviu publicat în igloo #220 / Reviste experimentale de arhitectură / iunie-iulie 2024 / Secțiunea Qamutiik

Tag-uri:

La Câmpulung Moldovenesc, cutreierând peisajul rural și urban cu Daniel Miroțoi

Tag-uri:

NE GĂSEȘTI ȘI AICI